Așezată în partea de sud-est a Depresiunii Maramureșului, la poalele Muntelui Gutâi, la o altitudine de aproximativ 500 de metri, Ocna Șugatag este una dintre cele mai pitorești și încărcate de istorie localități din Maramureș. Supranumită pe bună dreptate „Perla Maramureșului", această comună fermecătoare îmbină armonios istoria milenară cu frumusețea peisajelor naturale și ospitalitatea specifică acestor locuri.
Din punct de vedere administrativ, comuna Ocna Șugatag cuprinde patru sate: Ocna Șugatag (reședința), Breb, Hoteni și Sat Șugatag. Fiecare dintre acestea își păstrează farmecul aparte și tradițiile străvechi.
Etimologia Numelui
Numele localității dezvăluie însăși esența ei. „Ocna" provine din slavonul okno (fereastră) și face referire la exploatările de sare — ocnele. „Șugatag" vine din maghiarul sóvágó, adică „tăietor de sare". Așadar, numele înseamnă literal „ocna tăietorilor de sare" — o denumire care vorbește de la sine despre ocupația de bază a locuitorilor de-a lungul secolelor.
Istorie Milenară
Primele atestări documentare ale localității datează din anul 1355, când se pomenește de existența unui drum care ducea la ocnele de sare, folosite de maramureșenii care veneau aici să se aprovizioneze. Însă descoperirile arheologice demonstrează că exploatarea sării pe aceste meleaguri a început din cele mai vechi timpuri, încă din antichitate.
Localitatea Ocna Șugatag era cunoscută încă de pe vremea romanilor, din primele secole după Hristos. De aici și din alte ocne se alimenta Imperiul Roman cu sarea necesară. Prin secolele XIII-XIV, un adevărat drum al sării pornea din această zonă, traversa Gutâiul, trecea prin hotarul Săpânței și ajungea până la cetățile Buda și Viena. În perioadele favorabile, sarea din Ocna Șugatag era transportată cu pluta pe Tisa până în marile capitale ale Europei.
Salina — Inima Economiei Locale
La sfârșitul secolului al XIV-lea s-a trecut la o exploatare permanentă a sării, organizată prin „Cămara Regală a Sării". În anul 1489 sunt atestate ocnele Paul Silvestru și grupul de mine Ana-Iuliana și Elisabeta. Ocne propriu-zise au apărut începând cu anul 1777, iar statul habsburgic a adus aici mineri specializați din Germania, Polonia, Ungaria și Cehia.
Documentele istorice atestă funcționarea între anii 1799-1822 a ocnei Bogdan, între 1802-1853 a ocnei Mihai (unde sarea era mai curată), iar din 1921 a ocnei Dragoș. În anul 1950, din cauza infiltrațiilor masive de apă dulce, ocnele au fost închise. Pe locul lor s-au format, în timp, lacuri sărate care astăzi sunt o atracție turistică deosebită.
Stațiune Balneară
Datorită izvoarelor minerale clorurosodice și a lacului sărat format prin prăbușirea vechilor mine, Ocna Șugatag este astăzi o stațiune balneară recunoscută. Apele sărate și factorii climaterici specifici fac din această localitate un loc ideal pentru tratamentul:
- 🔵 afecțiunilor reumatismale
- 🟢 asteniei și surmenajului
- 🔵 proceselor inflamatorii cronice
Din punct de vedere turistic, Ocna Șugatag se bucură de o afluență impresionantă, fiind cea mai căutată zonă din acest colț de țară.
Biserica de Lemn — Patrimoniu Spiritual
Unul dintre cele mai valoroase monumente ale localității este biserica de lemn din Ocna Șugatag, o bijuterie a arhitecturii tradiționale maramureșene. Cu acoperișul său înalt și proporțiile armonioase, lăcașul de cult este o mărturie vie a meșteșugului străbun al maramureșenilor.
Pădurea Crăiasca — Comoară Naturală
La doar câțiva pași de localitate se află Rezervația Naturală „Pădurea Crăiasca", o arie protejată cu o suprafață de 44 de hectare, situată la o altitudine medie de 485 de metri. Aici se găsesc câteva dintre cele mai impresionante exemplare de gorun din țară (din subspecia Stejar de Ronișoara), precum și zadă (larice) — un conifer cu frunze căzătoare, rar întâlnit în aceste zone.
Oameni de Seamă ai Locului
Ocna Șugatag a dat culturii și societății românești personalități de marcă:
- Marga Barbu (1929-2009) — actriță de teatru și film, cunoscută pentru rolurile din seria „Haiducii", „Bietul Ioanide", „Comoara din Carpați"
- Marin Slujeru (n. 1954) — poet, autor al volumelor „Pauza de lectură", „Tresăriri", „Târziu în iunie"
- Iuliu Ardelean (1888-?) — deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1918
Ocna Șugatag Astăzi
Astăzi, localitatea numără aproximativ 1.300 de locuitori și continuă să fie un important centru turistic și educațional al Maramureșului. Liceul Tehnologic Ocna Șugatag pregătește tinerele generații, iar comunitatea păstrează cu sfințenie tradițiile locale — de la portul popular la obiceiurile străbune.
Fie că ești în căutarea liniștii, a peisajelor de poveste, a apelor sărate cu proprietăți terapeutice sau a istoriei milenare, Ocna Șugatag te așteaptă cu brațele deschise. Este locul unde inovația întâlnește tradiția și unde fiecare colț de stradă spune o poveste.
„Ocna Șugatag nu este doar un loc pe hartă, ci o stare de spirit. Este acel colț de Maramureș unde timpul pare să curgă mai încet, iar frumusețea autentică te îmbrățișează la fiecare pas."
Te invit să descoperi mai multe despre această minunată localitate pe site-ul Liceului Tehnologic Ocna Șugatag și să vizitezi pagina de Facebook a comunității.
Surse: Wikipedia, arhiva Liceului Tehnologic Ocna Șugatag, documente istorice locale.
Imagini: Wikimedia Commons (Creative Commons), arhiva LTOS.